luni, iulie 16, 2012

CUM - Cum sa depasesc o situatie dificila?

Am fost atat de impresionata de o metafora pe care am auzit-o in urma cu ceva vreme, incat vreau sa 
v-o impartasesc. 

Imaginati-va ca sunteti intr-o incapere si va paste un mare pericol. Singura voastra scapare este sa parasiti acea incapere. In camera sunt o multime de monstri, care de care mai amenintatori. Si voi ce faceti? In loc sa iesiti cat mai rapid pe prima usa care va iese in cale alegeti sa:

1. Va prefaceti ca nu vedeti usa.
2. Faceti usa sa dispara.
3. Va luptati cu monstri.
4. Incepeti sa admirati monstri.
5. Incepeti sa numarati monstri.
6. O cautati pe Ileana Cosanzeana/ Il cautati pe Fat Frumos.

si lista poate continua. Desi pare de necrezut mai pot fi luate in calcul lesinul, amanarea si dorinta de a adormi sau de a dormi cat mai mult. 

Deja ati intuit cu totii ce vreau sa spun. Situatia in care aveti nevoie de o iesire este situatia in care sunteti blocati. O pot descrie ca pe o situatie care revine ciclic si in care credeti ca nu aveti resurse, subliniez, credeti. Desi pare ca sunteti constienti de ceea ce vi se intampla, nu sunteti constienti sau sunteti constienti, pana la un punct. Din punctul respectiv pierdeti controlul si intrati intr-unul din scenariile de mai sus: 1,2,3,4,5,6,etc 

Ciclul s-ar opri, daca in loc sa interpretati o situatie, v-ati rezuma sa o observati. Am scris in una din postarile anterioare ca a observa este un proces activ si a interpreta este unul pasiv. Aceasta afirmatie este adevarata in permanenta, nu numai intr-o situatie dificila.

Ce inseamna pozitia de observator? Inseamna ca parasiti pozitia in care va aflati si va imaginati ca va priviti din exterior. Cel mai sugestiv exemplu ar fi ca va plimbati pe un coridor, deschideti o usa si pret de cateva secunde va vedeti in situatia data. Ce ganditi despre ce vedeti? 

Cand interpretati, sunteti atat de implicat emotional in situatie incat vreti cu orice pret ca ea sa inceteze. Aici intervine mintea. Mintea are aceasta capacitate, sa construiasca interpretari ca sa ne scape de emotii. Data viitoare cand va confruntati cu o situatie provocatoare, interpretarile sunt cele care sunt scoase automat din "maneca", nu mai aveti sansa sa retraiti situatia in realitate, o retraiti in minte, in abstract. Foarte convenabil, insa foarte pagubos.

Tocmai aceasta este problema. Ca nu va dati sansa de a interpreta "la cald" ce se intampla. Va raportati la o situatie care este rece de foarte multa vreme, la o situatie "moarta", din trecut.

Revenind la metafora din introducere, a observa va da o perspectiva mai larga, va ajuta sa va concentrati pe iesirea din situatie si nu pe amenintari, pe monstri.  Singurul instrument care ne ajuta sa separam amenintarile imaginare de cele reale este observarea, schimbarea pozitiei perceptuale.

In concluzie, in fiecare zi suntem pusi in situatii dificile. Multe dintre ele sunt percepute ca amenintari. Marea provocare este sa separam amenintarile reale de cele imaginare. Putem face acest lucru schimband pozitia perceptuala, sa fim persoana care observa si nu persoana implicata, dominata de emotii. Observarea nu presupune inactiune. Putem actiona in orice moment, dar premiza de la baza actiunii va fi una diferita, la fel si rezultatele. In plus, in timp, vom invata sa fim relaxati, sa invatam sa ne concentram pe iesirea din situatia dificila.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu